Acasă

Ceplenita este una din cele 85 de comune ale judetului Iasi este asezata in partea de N-V a judetului Iasi, de o parte si de alta a D.N. 28 B, la 70 km de Municipiul Iasi, 6km de orasul Harlau si de 25 km de orasul Targu Frumos.

Fata de ansamblul judetului, Ceplenita reprezinta 0.8% din suprafata si 0.7% din populatie, incadrandu-se in randul comunelor de marime mijlocie.

Teritoriul comunei Ceplenita se invecineaza la Est cu Comuna Coarnele Caprei, la S-V cu Cotnari si la Nord cu Comuna Scobinti.

Ca un element deosebit remarcam ca partea de Vest a acestei comune cu satele Buhalnita, Poiana Marului si Zlodica face parte dintr-o mare zona cu sate-livada inlantuite aproape fara a fi delimitate, de la Cotnari pana la Slobozia, constituind un interesant habitat in care locuitorii, din motive de siguranta asupra productiei de fructe , au preferat sa-si planteze livezile in sat.

 

LOCALITATI COMPONENTE

 

Comuna Ceplenita este formata din 4 sate: Ceplenita, Buhalnita, Poiana Marului si Zlodica, amplasate in zona raului Bahlui si a afluentilor acestuia.

  • Ceplenita –are o suprafata de 12.277 mp si 425 locuitori – este centrul administrativ al comunei, amplasata la 1km de D.N.28 , este atestat documentar din anul 1503 printr-un act din care rezulta asa cum mentioneaza istoricii I. Bogean si N. Iorga, reconfirmarea unei donatii catre Episcopia Radautilor.
  • Buhalnita – suprafata 15.018mp si 1686 locuitori- situat la 3 km spre vest fata de centrul comunei, intr-o zona deluroasa, este atestat documentar din anul 1612.
  • Poiana Marului– 7.789 mp si 1067 locuitori – situat la 5km spre vest de centrul de comuna, incontinuarea satului Buhalnita, pe valea paraului Buhalnita, atestat documentar in anul 1864. Satul s-a numit pana in 1964 „Varati” locuitorii initiali siind adusi de la Lungani (Iasi) si Bosanci (Suceava) in timpul improprietarii efectuate de AL.I.Cuza.
  • Zlodica – 2685 mp si 339 locuitori – asezat la 3 km sud-vest de centrul de comuna, pe partea stanga a D.N 28B, atestat in anul 1605.

 

Exista numeroase legende in legatura cu originea denumirii acestor sate, cele mai multe conducand la concluzia ca provine de la numele unor boieri sau mesteri care au locuit in zona.

Teritoriul administrator al comunei Ceplenita insemnand 4520 ha se caracterizeaza prin existenta a doua zone geomorfologice: partea de vest apartine Podisului Sucevei, subdiviziunea Dealul Mare, in timp ce partea de est apartine Campiei Moldovei, microraionul Campia Superioara a Bahluiului. Altitudinea maxima a zonei se ridica la 420 m .

Partea de vest care cuprinde, in cea mai mare parte, satele Buhalnita si Poiana Marului inregistreaza un relief framantat cu terenuri supuse eroziunii, in curs de degradare, prin aducerea la zi a argilelor si marnelor. Pantele inregistreaza frecvente cazuri de alunecari de maluri de-a lungul paraului Buhalnita.

Zona de Est, amplasata in lunca Bahluiului si a afluentilor sai, este expusa in cazul unor precipitatii abudente,inundatiilor locale si drept urmare excesului de umiditate.

Solurile urmeaza cele doua zone geomorfologice, de la ses spre deal, constand in soluri aluviale,cernoziom si cernoziom levigat in partea de est, sfarsind cu brun roscat de padure si podzol in partea de vest.

Seismicitatea nu este inregistrata cu aparatura necesara iar risipirea unor constructii de nivel ridicat, cum ar fi bisericile, demonstreaza ca in aceasta zona s-au inregistrat cutremure de circa 7 grade pe scara Richter.

Invecinandu-se cu podgoria Cotnariului, aceasta parte a comunei, indeosebi satele din sud-vest, ofera intinse suprafete de teren favorabile plantatiilor viti-pomicole, conditii partial valorificate.

Clima este de tip temperat continentala cu o medie anuala de 9.6 grade Celsius, cu veri calduroase si ierni geroase.

Datorita schimbarilor atmosferice din ultimele decenii se contureaza trecerea de la cele 4 anotimpuri clasice, primavara, vara, toamna si iarna la doua perioade distincte: calduroasa si friguroasa.

Vanturile dominante sunt cele din Nord si Nord-Est.

Precipitatii: Media multianuala inregistrata la Statia Cotnari (circa 100 ani) insumeaza 517 mm cu aplitudine anuala ridicata, de la 300m la aproape 1000 mm. In general, se inregistreaza primaveri secetoase, lunile mai-iunie ploioase, iulie –august secetoase, septembrie-octombrie ploioase si ianuarie-februarie precipitatii ridicate sub forma de zapada, iarna insotita de viscole, mai ales in februarie.

Vegetatia este cea specifica zonei temperate.

Zona in care sunt amplasate localitatile componente ale comunei este bogata in vestigii istorice care atesta vechimea, stabilitatea si continuitatea poporului roman pe aceste meleaguri.

Astfel,in partea de sud-vest se afla statiunea neolitica Cucuteni iar mai jos, spre vest, cetatea dacica Catalina a caror valoare si importanta sunt deosebit de cunoscute.

In partea de sud se afla Cotnari iar la nord orasul Harlau, ambele cunoscute mai ales din perioada medievala cand domnitori ai Moldovei, in frunte cu Stefan cel  Mare, s-au deplasat adesea in aceasta zona, au emis numeroase acte de cancelarie, mai ales confirmarea sau transmiterea unor proprietati catre boierii vremii sau manastirile din nordul si estul Moldovei.

In anul 1617 prin hrisovul domnesc al lui Radu Mihnea Voda (fapt relatat in „Sutele de izvoare” de Gh. Ghibanescu vol. II Iasi, 1907) „vornicul Nistor Ureche, tatal cronicarului Grigore Ureche i se reconfirma  posesia mosiei  Ceplenita (Radu Mihnea Voda intalneste vornicul Nistor Ureche) toate satele din tara Moldovei si anume: 52sate intregi, 45 parti de sate, 17 mosii, 6 helestee, un loc de vanat, o prisaca, 45 falci de vie in cele 19 judete ale Moldovei de pe atunci si satul Ceplenita, satul Buhalnita ce este mai sus de hotarul ceplenitenilor, cu vad si moara in raul Bahlui ce este in tinutul Harlaului”

Vornicul Nistor Ureche trece mosia in proprietatea nepotului sau Vasile Ureche , fiul cronicarului Grigore Ureche care, la randul sau vinde aceasta proprietate lui Pascu-Lupascu-Buhusi, casatorit cu Safta, fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino.

Urmeaza ca proprietar, Constantin Cantacuzino-Pascanu (unionistul de la 1848, exilat de Mihai Strurza la Conacul de la Ceplenita).

Dupa 1857 mosia si Conacul Ceplenita trec in proprietatea ginerilor Mihail Contacuzino, Panaite Bals si Ion Vacarescu.

Ultimii proprietari ai mosiei si conacului au fost Hristache si C. Zarifopol cu Eliza Zarifopol, unchii cunoscutului critic literat din perioada interbelica, Paul Zarifopol.

Pe aceste meleaguri au trecut inafara marilor domnitori al Moldovei, Mihai Eminescu in calitate de revizor scolar care a vizitat Buhalnita in 1893, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, George Topirceanu, Octav Desilla si multi altii. Aici, la Buhalnita, s-a nascut renumitul profesor Gheorghe Ungureanu.

Documentele vremii mentioneaza in aceasta zona doua vestite hanuri  si 14 mori de apa a caror activitate a incetat la inceputul secolului al-XX-lea cand a fost construita prima moara cu aburi. Se fac referiri, de asemenea, la axistenta a numeroase helestee si prisaci,vestite prin productia de peste, miere si ceara.

Dupa cel de-al-II-lea razboi mondial castelul trece in proprietatea statului. Aici functioneaza o scoala gimnaziala iar in anii ’80 aici se afla sediul institutiilor de cultura : Camin Cultural , Biblioteca.

In anul 1986 Castelul este afectat de un incendiu devastator iar ce a mai ramas este distrus de sateni dupa 1989.

In fata curtii se afla Biserca „Sf. Gheorghe” reconstituita dupa un puternic cutremur in anul 1802. Aici se afla o valoroasa catapeteasma din 1847, un zid inconjurator iar la intrare in clopotnita de la inceputul sec. XIX.

 

Momentele istorice aflate pe raza comunei noastre recunoscute de Ministerul Culturii si Cultelor sunt:

  • Biserica „Nasterea Maicii Domnului” Buhalnita,
  • Hanul Cantacuzino-Pascanu situal in satul Buhalnita,
  • Ansamblul Cantacuzino-Pascanu care cuprinde Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”, turnul clopotnitei si zidul  incintei,
  • Podul de piatra si beciul din satul Zlodica,
  • Biserica „Sfintii Voievozi” din satul Zlodica,
  • Site-ul arheologic de la Buhalnita.

 

Lipsa unui camin cultural face ca activitate culturala sa se desfasoare in biblioteci si scoli.

Comuna Ceplenita dispune de 2 terenuri de sport dar care sunt amenajate in incinta scolilor ceea ce nu ofera posibilitatea copiilor de a dispune de ele oricand, ci numai in timpul orelor.

In cadrul comunei isi desfasoara activitatea Biblioteca Comunala cu un numar de peste 1018 cititori inscrisi din care 700 cititori frecventi. Colectiile bibliotecii la finele anului 2005 insumeaza 10347 volume dintre care 10005 unitari de inventar carti, 250 periodice si 92 documente audio. Numarul de publicatii difuzate in anul 2005 a fost de 39476 ceea ce reprezinta un indice de circulatie de aproximativ 4. Consecintele acestui fapt este usura fizica a publicatiilor existente.

Deasemenea mai exista 3 biblioteci scolare care au un numar total de 6100 volume respectiv 2500 volume Scoala Buhalnita, 3000 volume Scoala Ceplenita si 600 volume Scoala Poiana-Marului.

Pe linia invatamantului pe raza comunei functioneaza un numar de 4 scoli generale si 4 gradinite pentru copiii prescolari in 6 cladiri fiind inscrisi in acest an un numar de 745 copii din care 293 elevi in invatamantul primar si 260 invatamantul gimnazial si 192 prescolari.

In aceste unitati de invatamant isi desfasoara activitatea 57 cadre didactice din care 42 sunt calificate si 15 necalificate. Mai sunt angajati ca personal auxiliar 6 persoane (secretar scoala, ingrijitori, muncitori).